• Legalizarea copiilor de pe înscrisuri
• Efectuarea şi legalizarea traducerilor
• Legalizarea semnăturilor de pe înscrisuri, a specimenelor de semnătură, precum şi a sigiliilor
• Certificarea unor fapte
• Darea de dată certă înscrisurilor prezentate de părţi
• Primirea în depozit a înscrisurilor şi documentelor prezentate de părţi
• Actele de protest al cambiilor, al biletelor la ordin şi al cecurilor
• Înscrierea în Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare

            Legalizarea copiilor de pe înscrisuri    Este acea procedură prin care notarul public, căruia i-a fost prezentat un înscris sau document în original, realizează prin mijloace tehnice (fotocopiere) copii ale acestora, pe care le conformează cu originalul.    Nu se pot realiza copii legalizate de pe înscrisurile sau documentele prezentate notarului în copie simplă, de pe documentele care poartă menţiunea "conform cu originalul", de pe cele care au fost deja legalizate sau de pe cele la care partea nu se află în posesia originalului oficial (cazul hotărârilor judecătoreşti).    Hotărârile judecătoreşti se legalizează întotdeauna de către instanţa judecătorească care le-a pronunţaţ, astfel cum este menţionată în antetul fiecărei hotărâri.        Efectuarea şi legalizarea traducerilor    Notarul public care este autorizat şi ca traducător poate efectua traduceri în şi din limba pentru care a fost autorizat de către Ministerul Justiţiei. În acest caz, traducerea efectuată de către notarul public nu mai trebuie supusă nici unei alte formalităţi pentru a fi valabilă şi recunoscută (excluzând situaţia în care este necesară apostilarea sau supralegalizarea).    Dacă traducerea a fost efectuată de către un traducător autorizat de către Ministerul Justiţiei, care are depus specimenul de semnătură la un birou notarial, părţile se pot prezenta la biroul respectiv pentru a cere legalizarea semnăturii traducătorului de pe traducerile primite, în absenţa traducătorului. În caz contrar, traducătorul autorizat va trebui să se prezinte personal la un birou notarial, unde va face dovada calitaţii sale prin prezentarea autorizaţiei, înainte de a solicita legalizarea semnăturii pe care o va depune pe traducerile efectuate, în faţa notarului public.       Legalizarea semnăturilor de pe înscrisuri, a specimenelor de semnătură, precum şi a sigiliilor    La cererea părţii, notarul public poate legaliza semnătura părţilor (adică garanta faptul că semnătura aparţine într-adevăr persoanei menţionate ca semnatară în actul respectiv) numai pe înscrisurile pentru care legea nu cere forma autentică ca o condiţie de valabilitate a actului.    Pentru legalizarea semnăturii, părţile vor prezenta exemplarele înscrisului nesemnate. Notarul public va identifica părţile, se va convinge că acestea cunosc conţinutul înscrisului, după care le va cere să semneze în faţa sa toate exemplarele înscrisului.    La cererea părţii, notarul public poate legaliza specimenul de semnătură al persoanei care se va prezenta personal la sediul biroului notarial şi care va semna în faţa notarului public. Acest lucru este util în practică pentru administratorii societăţilor comerciale la momentul înfiinţării acestora, pentru depunerea semnăturii autorizate la bancă, etc.    Pentru legalizarea sigiliului, partea îl va prezenta notarului public care, după verificare, va întocmi încheierea de legalizare.        Certificarea unor fapte    La cererea părţii, notarul public poate certifica, adică confirma ca fiind reale, următoarele fapte pe care le constată personal:

• faptul că o persoană se află în viaţă
• faptul că o persoană se află într-un anumit loc
• faptul că persoana din fotografie este aceeaşi cu persoana care cere certificarea
• faptul că o persoană, ca urmare a unei somaţii sau notificări, s-a prezentat sau nu într-o anumită zi şi la o anumită oră intr-un anumit loc şi declaraţia acesteia
• rezultatele tombolelor, tragerilor la sorţi, concursurilor, loteriilor publicitare, organizate de entităţi autorizate în conformitate cu acte normative speciale
• certificarea site-urilor, programelor informatice sau a altor produse
• certificarea altor fapte    Notarul public poate certifica şi procesele-verbale şi hotărârile adunărilor generale ale acţionarilor sau asociaţilor societăţilor comerciale, printr-o încheiere în care se vor menţiona data şi locul adunării, faptul semnării procesului-verbal sau a hotărârii de către preşedintele adunării generale sau de către toţi participanţii. La cererea preşedintelui sau a unei părţi dintre participanţii la adunarea generală, notarul public poate stabili identitatea participanţilor.        Darea de dată certă înscrisurilor prezentate de părţi    Prin această procedură, notarul public confirmă faptul că actul respectiv există la data la care i-a fost prezentat acestuia, data trecută în încheiere emisă de notar nemaiputând fi contestată ulterior de către terţi. Această procedură este utilă atunci când părţile, aflate în posesia unui înscris sub semnătură privată (încheiat numai între ele, fără intervenţia vreunei autorităţi) trebuie să facă dovada că actul exista la o anumită dată în timp.        Primirea în depozit a înscrisurilor şi documentelor prezentate de părţi    Părţile au posibilitatea de a depune înscrisuri (diferite tipuri de acte autentice sau sub semnătură privată) sau documente (acte de stare civilă, hotărâri judecătoreşti, acte administrative, evidenţe fiscale sau bancare, etc.) spre păstrare la biroul notarial, pentru o perioadă mai scurtă (câteva zile) sau mai lungă (luni sau ani) în funcţie de nevoile lor concrete. Această procedură este extrem de utilă pentru situaţiile în care mai multe părţi nu se înţeleg cu privire la care dintre ele să păstreze actele respective (de ex.: cazul moştenitorilor în cadul procedurii succesorale) sau atunci când din motive practice părţile nu se mai pot întâlni personal la momentul la care aceste acte trebuie predate conform înţelegerii prealabile (de ex.: vânzătorul este stabilit în străinate şi trebuie să-i predea cumpărătorului actele de proprietate în original la data achitării integrale a preţului vânzării).        Actele de protest al cambiilor, al biletelor la ordin şi al cecurilor        În conformitate cu prevederile art. 49 din Legea nr. 58/1934, asupra cambiei şi biletului la ordin şi ale art. 43 din Legea nr. 59/1934, asupra cecului, refuzul celui obligat să plătească suma prevăzută pe titlul de valoare de a accepta sau de plăti acea sumă trebuie să fie constatat printr-un act autentic (protest de neacceptare sau de neplată). Protestul trebuie făcut în termenele fixate de fiecare lege specială în parte.        Înscrierea în Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare    Potrivit art. 2 alin. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 89/2000, privind unele măsuri pentru autorizarea operatorilor şi efectuarea înscrierilor în Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare, cu modificările şi completările ulterioare, Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare constituie un sistem de evidenţă a priorităţii ipotecilor mobiliare şi de publicitate, structurat pe persoane şi bunuri, care asigură înregistrarea operaţiunilor privind ipotecile mobiliare, a operaţiunilor asimilate acestora, a altor drepturi prevăzute de lege, precum şi publicitatea operaţiunilor juridice prevăzute de lege.    Orice creditor ipotecar care, în scopul obţinerii unui rang de prioritate, doreşte să facă publică existenţa unei ipoteci mobiliare asupra unui bun, potrivit dispoziţiilor Codului civil, trebuie să se adreseze unui operator/agent autorizat al Arhivei, cu plata taxei stabilite de lege şi a tarifului corespunzător stabilit de acel operator. Înregistrarea efectuată în Arhivă de către operatori/agenţi autorizaţi, prin redarea fidelă a conţinutului formularului tip completat de solicitantul înscrierii se numeşte aviz de ipotecă.    Rolul Arhivei este de protejare a creditorilor care şi-au constituit ipoteci mobiliare înscrise la Arhivă, precum şi de avertizare a potenţialilor creditori asupra contractelor de ipotecă încheiate anterior. Înscrierea în Arhivă conferă creditorului ipotecar dreptul de a-şi putea recupera creanţa prin executarea bunului ipotecat de debitor, înaintea creditorilor ipotecari ale căror drepturi asupra bunului ipotecat au un rang de prioritate inferior. Consultarea Arhivei oferă creditorilor date exacte prin care pot evalua riscul unei tranzacţii ce urmează a fi încheiată cu un debitor.    În prezent, au calitate de agenţi ai Arhivei următoarele birouri notariale:http://www.co.romarhiva.ro