Muzeul Național al Agriculturii prezintă:
CONDICA ODOARELOR BISERICII DIN ULIȚA TÂRGOVIȘTII
În patrimoniul Muzeului Național al Agriculturii există un lot de documente manuscris care au aparținut unui negustor din Bucureștiul secolului al XIX-lea. Negustorul Stoian Steneț era membru al Breslei Băcanilor și avea o incipientă casă de negustorie cu oameni care înlesneau cumpărarea și transportul mărfurilor cerute de clienții din București. Acest Stoian este bunicul doctorul Ioan Stoianovici, primul soț al Leliei Urdărianu, care a moștenit moșia Perieți.
Printre chitanțe, contracte de vânzare-cumpărare și alte multe acte care au ca subiect diverse situații legale au fost identificate manuscrise în alfabet chirilic care arătau ctitoriile băcanului Stoian Steneț. Unul dintre acestea este o condică cu sigiliul oficial al Mitropoliei Ungrovlahiei care conține lista cu ”odoarele bisericii Sfinții Voievozi de pe Ulița Târgoviștei” din București. Manuscrisul este datat a fi completată în anii 1834 și 1836.
Acest bun cultural din patrimoniul Muzeului Național al Agriculturii este un caiet de 24 cm lungime și 21 cm lățime, cu coperţi din carton tare, îmbrăcate în hârtie cu model în nuanţe maro, care conține 37 de foi, dintre care 7 pagini sunt înscrise cu alfabet chirilic, limba română. Manuscrisul a fost realizat prin utilizarea unui toc cu tuș de culoare sepia. Înscrisul indică o persoană organizată care avea o caligrafie frumoasă și care era obișnuită cu scrierea manuscris. Prezintă litere aruncate, suprascrise, dar într-un număr mic comparativ cu alte documente realizate în perioada respectivă. S-au identificat puţine greșeli, corectarea lor fiind realizată în mod practic și elegant. Cu toate că este scris în prima jumătate a secolului al XIX-lea, manuscrisul conține câteva litere din alfabetul latin, care indică faptul că autorul scrierii adoptase deja alfabetul de tranziție, acel tip, în care, în scrierea românească se foloseau, în aceeași măsură și în mod amestecat, litere aparținătoare alfabetului latin și a celui chirilic. Condica prezintă sigiliu oficial al Mitropoliei Țării Românești, care era din ceară roșie imprimată pe un şnur împletit, bicolor. Sigilarea a fost realizată pentru asigurarea protecției numărului de pagini existente inițial. Hârtia folosită pentru confecționarea filelor este fabricată manual, provine din lotul anilor 1829 și 1832 și are filigranul morii de hârtie KRONSTADT, Brașov.
În condică sunt trecute lucrurile de valoare, alături de bunurile uzuale, din lăcașul de cult din București. Din filele sale am descoperit că aceasta deținea cca 5 kg de argint în diferite candele, cădelnițe, paftale și părți din ferecăturile icoanelor. Pe lângă acestea, biserica avea icoane diverse, pictate, sfintele vase folosite în altar, un lot de cărți religioase folositoare desfășurării cultului, diferite textile și acoperăminte ale vaselor de cult, toate înscrise cu vechile denumiri folosite în perioada anilor 1834-1836.
Dotările bisericii erau destul de multe luând în considerare lista prezentată. Lăcaşul avea tot ceea ce era necesar pentru desfăşurarea cultului într-o biserică de mir, din oraşul comercial Bucureşti.
Muzeograf, Dr. Andreea Panait
MUZEUL NAŢIONAL AL AGRICULTURII Slobozia
.jpeg)
