Centrul de Planificare Familialădin cadrul Spitalului Clinic de Obstetrică-Ginecologie “Prof. Dr. Panait Sîrbu” este Centrul Naţional de Referinţă în Planificare Familială şi Contracepţie, înfiinţat în februarie 1990, şi reprezintă primul cabinet de acest fel din ţară.

Program

• luni-vineri: 07:00 – 20:00
• sâmbătă: 07:00 – 15:00

La nivelul Centrului de Planificare Familială, Medicina meternofetală şi Spitalizare de zi funcţionează un cabinet de Planificare Familială şi Contracepţie, un cabinet pentru consultaţii de Obstetrică şi Ginecologie şi un cabinet pentru Examene Echografice, toate într-o clădire nouă, adiacentă spitalului. Cabinetele sunt dotate cu aparatură modernă pentru investigaţii, diagnostic şi tratament: 2 ecografe, 1 videocolposcop, 1 colposcop, 2 electrocautere.

În cadrul Centrului se desfăşoară următoarele activităţi (program 08:00 – 14:00 gratuit):

• consultaţii de Planificare familială şi contracepţie
• consultaţii ginecologice pentru pacientele care solicită sfaturi contraceptive
• montare diafragme vaginale, montare inel vaginal, inserţie implant subdermal, montare plasture contraceptiv, administrarea contraceptivelor de urgenţă (pilula de a 2-a zi)
• montare sterilet
• distribuţie metode contraceptive prin programul naţional (în prezent nu este disponibilă nici o metodă gratuită)
• counseling pre şi post-abortum
• consult ginecologic la 6 săptămâni postpartum
• educaţie pentru sănătatea reproducerii şi prevenirea infecţiilor cu transmitere sexuală
• imunizare prin vaccinare anti-HPV (Human Papilloma Virus) conform Programelor Naţionale

De asemenea, pacientele cu spitalizare de zi beneficiază de:

• consultaţii obstetricale şi de urmărire a gravidei
• consultaţii de ginecologie: profilaxia şi screeningul cancerului de col uterin, patologie mamară, consultaţii pentru diagnosticarea şi tratamentul în menopauză

Screening trimestrul I

Screeningul de trimestru 1 este un test prenatal care oferă informaţii despre riscul copilului de a avea anumite anomalii genetice – sindrom Down (trisomia 21) şi sindrom Edwards (trisomia 18). Importanţa acestui test este că se face devreme în sarcină, ceea ce permite timp suficient pentru a lua o decizie asupra cursului sarcinii.

Cum se face bitestul?

În mod normal testul se efectuează între săptămânile 11-13.6 de sarcină şi presupune doi paşi:

O analiză de sânge care măsoară nivelul a doi hormoni specifici sarcinii – proteină plasmatică asociată sarcinii (PAPP-A) şi gonadotropina umană corionică (HCG)

Un examen ecografic care măsoară mărimea spaţiului transparent din spatele gâtului copilului (translucența nucală)

Corelând valorile obţinute la analizele de sânge cu rezultatul la ecografie, precum şi anumiţi parametri ai mamei (vârsta, înălţimea, greutatea, valoarea tensiunii arteriale, fumat, diabet, tehnici de reproducere asistată, etc.), medicul va putea calcula riscul de a avea un copil cu anomalii cromozomiale.

Un rezultat pozitiv va impune efectuarea unor teste diagnostice secundare:Biopsia de vilozităţi coriale – Se efectuează în mod normal în trimestru 1 de sarcină şi este un test invaziv care presupune recoltarea unui fragment din placentă, având un risc mic de avort. Este folosită pentru a detecta anomaliile cromozomiale.

Amniocenteza – Poate fi folosită pentru identificarea atât a anomaliilor cromozomiale, cât şi a defectelor de tub neural, cum ar fi spina bifidă. În timpul amniocentezei, care frecvent se efectuează în trimestrul 2 de sarcină, se îndepărtează o cantitate mică de lichid amniotic. Asemănător biopsiei de vilozităţi coriale, şi amniocenteza are un risc scăzut de avort.

Ecografia de trimestrul al II-lea. Evaluarea morfologiei fetale

Este o ecografie de screening a malformaţiilor fetale în trimestrul 2. Se efectuează la aproximativ 22 săptămâni de sarcină pentru că atunci fătul are dimensiunile potrivite pentru a permite o examinare corectă.

Se vor examina:

• forma şi structura cutiei craniene
• fața fătului
• coloana vertebrală
• peretele abdominal
• inima
• stomacul
• rinichii
• mâinile, picioarele, palmele şi tălpile
• placenta
• cordonul ombilical
• circumferinţa craniană
• circumferinţa abdominală
• lungimea femurului

Se poate identifica:

• absența cerebelului şi a encefalului (anencefalie): 98%
• buza de iepure: 75%
• defect de perete abdominal prin care se pot exterioriza intestinul sau chiar ficatul (exomphalos): 80%
• defect de perete abdominal prin care intestinele se dezvoltă în afară abdomenului (gastroschizis): 98%
• absența membrelor sau prezenţa unor membre foarte scurte: 90%
• defect al măduvei spinării (spina bifidă): 90%
• probleme majore renale (absenţa rinichilor sau rinichi anormali): 84%
• defect de închidere a muşchiului care separă cutia toracică de abdomen (hernie diafragmatică): 60%
• acumulare de lichid cefalorahidian în cavităţile creierului (hidrocefalie): 60%
• sindrom Edwards sau sindrom Patau (anomalii cromozomiale): 90%
• probleme cardiace (defecte de valve, vase, atrii, ventriculi): 50%
• unele malformaţii, inclusiv cardiace  sau obstrucţii intestinale nu pot fi diagnosticate decât târziu în sarcină